Istoria relaţiilor ruso-române

Un rol important în formarea unei baze solide în etapa actuală pentru relaţiile diplomatice ruso-române l-au jucat relaţiile de bună vecinătate statornicite de-a lungul mai multor secole.

Rusia a susţinut întotdeauna Principatele Dunărene în lupta lor pentru independenţă faţă de Imperiul Otoman. În secolul al 15-lea, domnitorul moldovean Ştefan cel Mare a încheiat o alianţă politico-militară cu Rusia, întărită prin căsătoria fiicei sale Elena cu Ivan cel Tânăr, fiul lui Ivan al III-lea. În secolul al 16-lea, domnitorul muntean Mihai Viteazul a încheiat de asemenea o alianţă cu Rusia împotriva unui duşman extern.

Relaţii de prietenie au fost stabilite şi  între Petru I şi Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, care au semnat în anul 1711 tratatul de la  Luţk, iar  în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) s-au stabilit relaţii diplomatice permanente între Ţara Românească şi  Rusia.

O contribuţie inestimabilă la dezvoltarea Principatelor Dunărene în perioada în care s-au aflat sub protectoratul  Rusiei a avut-o contele P.D.Kiselev, care fiind reprezentant  plenipotenţiar al divanurilor Moldovei şi Ţării Româneşti (1829-1834), a pregătit şi realizat o serie de reforme importante pentru îmbunătăţirea guvernării. Sub conducerea sa, în Principate au fost adoptate Regulamentele organice care au supravieţuit până la crearea în 1859 a statului român şi care au stat la baza Constituţiei acestuia.

Rusia a fost una dintre primele ţări care au recunoscut independenţa României în urma  războiului ruso-turc din 1877-1878, şi chiar la  15 octombrie 1878, trimisul rus, baronul D.F.Stuart a  înmânat Principelui  român (viitorul rege Carol I) scrisorile de acreditare. Această zi este considerată ca fiind data oficială a stabilirii relaţiilor diplomatice ruso-române.

O cooperare activă a existat între Rusia şi România şi în secolul al XX-lea. La adâncirea dialogului bilateral au lucrat Maxim Litvinov şi Nicolae Titulescu, figuri politice marcante ale perioadei interbelice.  Activitatea lor comună a fost marcată prin semnarea Convenţiei de la Londra din 1933, care a consacrat în dreptul internaţional noţiunea de agresiune, precum şi prin reluarea la 9 iunie 1934 a relaţiilor diplomatice întrerupte anterior. Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări s-au întrerupt de asemenea, la 22 iunie 1941 (au fost reluate la 6 august 1945).

Începutul secolului XXI a fost marcat de intensificarea dialogului politic dintre cele două ţări. La 4 iulie 2003 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi Preşedintele României, Ion Iliescu, au semnat un tratat de prietenie şi cooperare. Acest document a constituit  baza pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale moderne ruso-române.

Relaţiile politicie ruso-române

În prezent, între Rusia şi România există contacte la diferite niveluri politice. În aprilie 2008, preşedintele Vladimir Putin a luat parte la Consiliul NATO-Rusia, care a avut loc la Bucureşti. În mai 2005, Preşedintele român Traian Băsescu, la invitaţia lui Vladimir Putin, participat la Moscova la aniversarea a 60 de ani de la victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei

În martie 2003, Preşedintele Guvernului Rus, Mihail Kasianov, a sosit la Bucureşti, unde, după discuţile purtate a realizat înţelegerea de  principiu cu prim-ministrul român A.Năstase privind înfiinţarea unei societăţi mixte pentru livrarea de gaze naturale din Rusia în România. De asemenea, în prezenţa şefilor de guverne din cele două ţări, compania rusească "Gazexport" şi cea românească "Romgaz" au semnat un protocol de cooperare în construcţia şi modernizarea instalaţiilor din România pentru depozitarea  subterană a gazelor. În iulie 2004, A.Năstase, prim-ministrul  României a efectuat o vizită la Moscova.

În noiembrie 2005, Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a efectuat o vizită oficială la Bucureşti. Părţile au semnat Acordul între Guvernul Federaţiei Ruse şi Guvernul României cu privire la statutul de cimitirelor  militare ruse de pe teritoriul României  şi al cimitirelor  militare româneşti de pe teritoriul Federaţiei Ruse, precum şi Protocolul privind inventarul acordurilor bilaterale încheiate între URSS şi România.

De o mare importanţă a fost vizita efectuată la Moscova în iulie 2013 de către Ministrul Afacerilor Externe din România T.Corlăţeanu. În cadrul vizitei au fost semnate două acorduri între Guvernul Federaţiei Ruse şi Guvernul României – privind înfiinţarea şi funcţionarea  Centrului rus de Ştiinţă şi Cultură din Bucureşti şi a Institutului  Cultural Român de la  Moscova, Programul  de cooperare în domeniul culturii, educaţiei, ştiinţei, sportului, tineretului  şi turismului până  în 2014, precum şi Planul consultărilor  interministeriale pe perioada  2013-2014. În cadrul discuţiilor, cei doi miniştri au anunţat începutul unei noi etape în relaţiile dintre Rusia şi România.

In iunie 2013, Nikolai Patruşev, Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, a efectuat o vizită la Bucureşti. În urma discuţiilor cu Preşedintele român Traian Băsescu, Prim-ministrul V.Ponta, Ministrul de Externe T.Corlăţeanu,  preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, V.Zgonea şi consilierul  Preşedintelui  român pe  probleme de securitate, I.Fota,   a fost  semnat un memorandum de înţelegere între Consiliul de Securitate Rus şi Departamentul de Securitate din
cadrul Administraţiei Prezidenţiale a României.

În octombrie 2011, o delegaţie parlamentară a Federaţiei Ruse a luat parte la sesiunea a 57-a sesiunii anuale a Adunării Parlamentare a NATO de la Bucureşti. În luna mai a aceluiaşi an, o delegaţie a Grupului de prietenie cu Federaţia Rusă din Parlamentul României, condusă de senatorul V. Arcaş, preşedintele grupului, a efectuat o vizită oficială  în Federaţia Rusă, la invitaţia Grupului de prietenie cu România din Duma de Stat a Federaţiei Ruse.

Între 18 şi 19 aprilie 2013, a avut loc la Bucureşti sesiunea a XI-a a Comisiei Interguvernamentale Ruso-române pentru Cooperare Economică (Comisia). Delegaţia rusă a fost condusă de K.Kosaciov, şeful Rossotrudnichestvo, iar delegaţia română – de V.Vosganian ministrul Economiei. În cadrul vizitei K.Kosaciov s-a întâlnit cu V.Ponta, prim-ministrul României, miniştrii energiei şi membrii celor două camere ale Parlamentului. Participanţii la întâlnire au discutat probleme de actualitate ale cooperării economice bilaterale şi perspectivele pentru punerea în aplicare a proiectelor majore de investiţii în energie şi în alte sectoare ale economiei reale. În urma sesiunii Comisiei, a fost semnat Protocolul, care sintetizează principalele rezultate ale sesiunii. În afară de problemele economico-comerciale, Protocolul a reflectat perspectivele cooperării în domeniul ştiinţei, educaţiei, culturii şi turismului.

În octombrie 2013, la invitaţia preşedintelui Comitetului pentru Afaceri Externe al Consiliului Federaţiei al Adunării Federale a Federaţiei,M.Margelov,  o delegaţii a Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului României, condusă de senatorul P.Filip, a efectuat o vizită oficială la Moscova. Au fost examinate probleme legate de creşterea încrederii, intensificarea cooperării interumane, extinderea legăturilor economice. Accentul a fost pus pe proiectele comune majore din sectorul energetic.

În februarie 2013, au avut loc la Bucureşti consultări intre ministerele de externe,  cu participarea Prim adjunctul Ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, V.Titov, şi a Secretarului de Stat din cadrul Ministerului de Externe al României,  B.Aurescu. Părţile şi-au  reafirmat dorinţa de a  dezvolta în continuare  dialogul dintre cele două ţări.

Relaţiile comerciale şi economice ruso-române

România este una dintre cele mai mari ţări din Europa de Sud-Est din punct de vedere al suprafeţei, populaţiei şi a potenţialului economic. Relaţiile ruso-română comerciale şi economice se dezvolte. Există în mod obiectiv un interes comun de a extinde în continuare relaţiile reciproc avantajoase în acest domeniu.

În perioada 2010-2014 a continuat procesul de ameliorare a situaţiei în comerţul bilateral, grav afectat de criza economică globală, continuând cu orientare spre materii prime la exporturile ruseşti în România. În anul 2014 livrările de ţiţei, gaze naturale şi cărbune reprezentau 83,3% din export. Ponderea maşinilor şi echipamentelor ruseşti  livrate în  România depăşea cu puţin  1,3 % .

România exportă în mod tradiţional în Rusia anumite tipuri de vehicule, maşini şi produse tehnice, produse farmaceutice, cauciuc, mobilă, produse textile, vin.

Un record în comerţul dintre Rusia şi România s-a înregistrat în anul 2008, când volumul schimburilor a depăşit 5,9 miliarde USD. Volumul exporturilor din Rusia a ajuns la 5,01 miliarde de dolari, în timp ce importurile din România au fost de  0,9 miliarde dolari.

Conform statisticilor vamale româneşti pentru anul 2014, volumul schimburilor comerciale ruso- române au fost de 4998,3 mil. USD, reprezentând o creştere de 0,2%, din care  exporturile din Rusia au diminuat cu 3,1%, fiind de  3048,8 mil.  dolari, iar  importurile  au fost de  1949,5 mil.USD, înregistrând  o creştere de 5,96% comparativ cu aceeaşi perioada din 2013. Astfel soldul pozitiv pentru Rusia în cadrul schimburilor comerciale bilaterale s-a diminuat cu 15,9% şi a reprezentat 1099,3 mil. USD.  A fost înregistrată o cifră record a exporturilor româneşti în Rusia .

Dinamica cifrei de afaceri a schimburilor comerciale ruso-române se caracterizează prin următorii indicatori:

(mil. USD)

 

 

 2007

 2008

 2009

 2010

 2011

 2012

 2013

 2014

Schimburi comerciale:

Din care

 5000,0

 +13,7%

 5909,0

 +18,2%

2810,9

52,4%

 3796,9

 +35,1%

 4343,9

 +14,4%

 4422,1

 +1,8%

 4986,8

 +12,8%

 4998,3

 +0,2%

Export

 4417,2

 +9,8%

 5011,6

 +13,5%

 2094,6

 -58,2%

 2701,2

 +29%

 2926,9

 +8,4%

 3070,8

 +4,9

 3147,1

 +2,5%

 3048,8

 -3,1%

Import

  582,8

 +55,8%

  897,7

 +54%

  716,3

 -20,2%

 1096,7

 +53,1%

 1417,0

 +29,2%

 1351,3

 -4,6%

 1839,7

 + 36,1%

 1949,5

 +5,96%

Sold

 3834,4

 4113,9

 1378.3

 1604,5

 1509,9

 1719,3

 1307,4

 1099,3

 

La sfârşitul anului 2014, în România erau înregistrate 250 de societăţi mixte cu participarea capitalului rus.

În perioada 2011-2013 s-a intensificat activitatea Comisiei Iinterguvernamentale Ruso-română pentru Cooperare Economică şi Tehnico-ştiinţifică.

Conform rezultatelor sesiunilor X şi XI ale Comisiei Interguvernamentale ruso-române pentru Cooperare Economică şi Tehnico-ştiinţifică ( Moscova, 4-5 octombrie, 2011 şi Bucureşti, 18-19 aprilie 2013) au fost  identificate principalele domenii de cooperare, inclusiv în sectorul energetic, industrie, agricultură, transporturi etc.  În cadrul sesiunilor, în scopul de a da un nou impuls direcţiei inovatoare în  cooperarea bilaterală,  preşedinţii Comisiei au semnat o declaraţie comună privind parteneriatul pentru modernizarea economiilor celor două ţări. Astfel, Rusia şi România, au fost conduse  de   dorinţa de a crea o bază pe termen lung pentru trecerea  la un nou nivel calitativ  al parteneriatului  de afaceri, inclusiv componenta inovatoare  şi atmosfera unui  climat de afaceri pentru realizarea  proiectelor de investiţii.

Companiile ruseşti sunt implicate activ în investiţiile şi procesele de privatizare din România. În 1998-2008, în urma  achiziţionării  unor obiective  industriale locale (în primul rând de întreprinderi  din domeniul siderurgiei şi metalurgie neferoase, industriei chimice, rafinării, companii producătoare de utilaj petrolier), pe  piaţa românească au intrat  "Lukoil", "Russkii aluminii", "Vimetco", Compania metalurgică de ţevi TMK  etc. Volumul total al investiţiilor ruseşti în economia românească depăşeşte 2 miliarde dolari. Companiile ruseşti sunt implicate în investiţiile şi procesele de privatizare din România. Prezenţa în România a marilor companii din Rusia corespunde  intereselor ambelor părţi.

Un domeniu important de cooperare rămâne complexul de combustibil şi energie. România este un consumator de gaz rusesc (până la 6 miliarde de metri cubi pe an, în perioada dinaintea crizei şi de lângă 0,5 miliarde de metri cubi în 2014) şi efectuează transportul de tranzit spre Bulgaria, Turcia,  Grecia şi Macedonia. Punerea în funcţiune în perioada 2002-2004 a celuii de al treilea traseu al conductei cu diametrul de 1220 mm şi lungimea de 190 km a  permis creşterea  capacităţii  de tranzit de la 10 la 18,7 miliarde de metri cubi pe an.

Un loc de frunte în sectorul energetic din România îl ocupă "Lukoil" - proprietarul rafinăriei "Petrotel" cu o capacitate de prelucrare de 2,4 milioane de tone ţiţei pe an şi al unui parc de 330 de staţii de alimentare cu  carburanţi. În afară de aceasta, "Lukoil" continuă lucrările legate de explorarea şi dezvoltarea a două perimetre petroliere din platoul românesc al Mării Negre, în zona Sulina (în 2010, compania rusă în cadrul unui consorţiu cu compania americană "Vanco International" a câştigat licitaţia respectivă).

Compania rusa "Gazprom Neft", împreună cu firma din Serbia «NIS», este implicată activ in crearea pe teritoriul României a unei reţele de staţii de distribuţie a carburanţilor (în prezent există 12, iar la sfârşitul anului 2016 numărul acestora va creşte la 120). De asemenea, compania intenţionează să emită contracte de concesiune pentru explorarea şi extracţia hidrocarburilor în patru perimetre de pe teritoriul terestru al României.

Rămâne de actualitate  atragerea companiilor ruseşti la reconstruirea şi modernizarea centralelor termice şi hidroelectrice din România, construirea  pe teritoriul României a unui depozit  pentru depozitarea subterană a gazelor "Roman Mărgineni",  stabilirea unei  cooperări în domeniul chimiei, producţia de utilaje  petroliere, creării în regiunile ruseşti de societăţi mixte în domeniul de prelucrare a lemnului,  industriei uşoare şi  alimentare. Nu şi-a pierdut actualitatea dezvoltarea colaborărilor în domeniul industriei, transporturilor, agriculturii, tehnicii militare, turismului, IT.

Continuă dezvoltarea cooperării tehnico-ştiinţifice pe linia camerelor de comerţ şi consiliilor de afaceri. Consiliul de Afaceri Rusia – România, creat în 2010, sub patronajul Camerei de Comerţ din Rusia, este menit să sprijine stabilirea de relaţii reciproc avantajoase între comunităţile de afaceri.

Una dintre cele mai promiţătoare direcţii  ale cooperării economice şi comercială este intensificarea componentei regionale, care contribuie la o utilizare mai eficientă a potenţialului existent în  regiunile şi judeţele din România din Rusia, precum şi cooperarea în cadrul OCEMN în domeniul protecţiei mediului, îmbunătăţirii infrastructurii de transport şi construcţiei  autostrăzii i din jurul Mării Negre şi altele.

 În acest scop a fost implicat potenţialul Camerelor de comerţ şi industrie  regionale, ale Asociaţilor patronatelor din Federaţia Rusă. Pentru a extinde domeniile de cooperare economică cu  regiuni, zone  şi oraşe industriale din Federaţia Rusă  sunt stabilite legături directe cu cercurile administrative şi de afaceri, Camerele de Comerţ din România şi judeţele sale , cu asociaţii ale oamenilor de afaceri din România.

Cooperarea ruso-română în domeniul culturii, artei, educaţiei, sportului şi turismului

Cooperarea ruso-română în domeniul culturii, artei, educaţiei, sportului şi turismului în 2014 a continuat să promoveze activitatea amplă începută în anii anteriori. Baza juridică pentru acest lucru a constituit-o Acordul între Guvernul Federaţiei Ruse şi Guvernul României privind cooperarea în domeniul culturii, ştiinţei şi educaţiei din anul 1993, Acordul privind deschiderea reciprocă a centrelor culturale la Bucureşti şi la Moscova. Partea Română a iniţiat elaborarea şi semnarea Programului de cooperare în domeniul culturii, artei, ştiinţei, sportului, turismului şi educaţiei între Guvernul Federaţiei Ruse şi Guvernul României pe perioada următoare (2016-2018).

O contribuţie de valoare în dezvoltarea relaţiilor bilaterale a făcut-o desfăşurarea în România a celei de-a patra ediţii a Zilelor culturii ruse organizate de "Rossotrudnicestvo" împreună cu Ambasada Rusiei în România, cu un sprijin serios al companiilor ruseşti care operează pe piaţa românească (Gazpromexport, Lukoil, TMK-Artrom) şi al organizaţiilor culturale neguvernamentale. Momentul-cheie al Zilelor a fost participarea Rusiei la târgul de carte "Gaudeamus" în calitate de oaspete de onoare în perioada 19-23 noiembrie 2014. În general în cadrul acestui festival cultural-umanitar s-au desfăşurat peste 30 de evenimente.

Zilele Filmului Rus care au devenit tradiţionale pentru luna noiembrie au fost marcate de sărbătorirea a 90 de ani de la înfiinţare a companiei de cinema "Mosfilm". La deschiderea evenimentului au luat parte regizorul V.Menşov şi actriţa V.Alentova care au prezentat publicului roman filmul "Moscova nu crede în lacrimi" îndrăgit de acesta.

Punerea în scenă a pieselor autorilor ruşi este în creşterea constantă.

O recomandare pozitivă şi-au făcut centrele culturale ale fundaţiei "Russkii mir" din Bucureşti şi Cluj, cabinetul pentru studierea limbii ruse din Timişoara. S-a deschis cabinetul pentru studierea limbii ruse la Iaşi. Datorita eforturilor comune ale Ambasadei, ale reprezenanţei "Rossotrudnicestvo" şi ale centrelor culturii ruse ale fundaţiei "Russkii mir" a fost posibilă aprovizionarea elevilor colegiului "Virgil Magearu" care continuă învăţarea limbii ruse şi a grădiniţelor de copii şi a şcolilor conaţionalilor, ruşii-lipoveni, cu materiale didactice.

În 2014 a continuat creşterea sustenabilă a numărului studenţilor români care intrau la Universităţi din Rusia pe baza Protocolului privind colaborare semnat între Ministerele de Educaţie ale celor două ţări. Peste 80 de studenţi au mers în Rusia la stagii sau studii. Am reuşit să înaintăm pe calea încheierii unor relaţii directe de colaborare între Universitatea de Stat din Permi şi Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj.

În domeniul ştiinţei şi cercetării în anul 2014 nu au fost încheiate noi acorduri. Colaborarea pe plan sportiv este în mare măsură reprezentată la nivelul participării sportivilor la competiţii internaţionale care se derulează pe teritoriul Rusiei sau al României. În ceea ce priveste turismul, pentru ruşi cele mai atractive rămân staţiunile de schi.

În primăvara 2015 în diferite localităţi din România a avut loc un şir de evenimente dedicate împlinirii celor 70 de ani de la Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Un eveniment aparte în domeniul colaborării culturale bilaterale a fost inaugurarea în mai a.c. a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură la Bucureşti. Pentru toamna a.c. este planificată încă o ediţie a Zilelor Culturii Ruse.